„Șomajul tehnic” este măsura adoptată de multe cluburi de fotbal din România, poate majoritatea dintre ele. A venit ca metodă preventivă pentru unele entități sportive, în perspectiva crizei care se anunță după pandemia de coronavirus. Pentru altele, a fost o măsură necesară chiar la timpul prezent, din cauza lipsei banilor din conturi. Cum vorbim de un lucru cu care fotbalul nu s-a întâlnit în ultimii mulți ani, „șomajul tehnic” pare fi un termen pe care-l „absorbim”, poate, ceva mai greu.

Pentru a îl percepe mai ușor, am vorbit cu Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), care ne-a oferit câteva informații lămuritoare. Sperăm, astfel, să traducem termenul în limbajul „gazonului” și astfel fiecare dintre cei care s-au lovit de el în aceste zile să fie mai lămurit în privința lui.

Ce presupune „șomajul tehnic”?

În contextul actual, România a intrat în stare de urgență la data de 16 martie, decizie venită pentru a ușura lupta împotriva răspândirii coronavirusului. Numeroase activități au fost puse „pe pauză”, sportul fiind una dintre ele. Fără „obiectul muncii”, angajatorii au decis suspendarea contractelor angajaților până la ridicarea stării de urgență

În continuare, vorbim de două feluri de contracte, dar în principiu de aceeași procedură de urmat, după cum ne explică liderul sindical:

„Cei care au CONTRACTE INDIVIDUALE DE MUNCĂ beneficiază de ȘOMAJ TEHNIC din momentul suspendării, iar cei care au CONTRACTE DE ACTIVITATE SPORTIVĂ (cei mai mulți dintre sportivi, antrenori și chiar membri ai staff-urilor administrative) beneficiază de o INDEMNIZAȚIE DE SPRIJIN, tot din momentul suspendării”. Chiar dacă termenii sunt diferiți, calculul și procedura sunt aceleași:

-Ambele valorează 75% din salariul brut al celui în cauză. Pragul maxim, însă, este 75% din salariul mediu brut la nivel national, acesta fiind undeva la 5.000 și ceva de lei.

–Șomajul tehnic se obține prin intermediul Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), iar indemnizația de sprijin se obține prin intermediul Agențiilor Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS).

-În ambele situații, angajatorul este cel care face demersurile către instituția respectivă. Ar trebui ca după depunerea actelor să primească banii în termen de 15 zile, după care să distribuie mai departe sumele către angajați”.

Acel prag maxim se traduce cam așa: Salariile sunt plafonate la 5.500 lei, din care se va primi 4125 lei, echivalentul a aproximativ 800 de euro. (Binețeles, un jucător care are salariul brut de, 3.000 de lei de exemplu, va primi banii raportați la această sumă, nu la cea maximă).

Suspendarea contractului nu se poate face retroactiv

Suspendarea unui contract nu se poate face retroactiv. Ea intervine din momentul în care angajatul este înștiințat. „Mai mult, starea de urgență a fost instituită pe 16 martie. Deci prima jumătate a lunii martie, jumătate de salariu practic, trebuie plătit de angajator. Abia după aceea, s-a putut aplica pentru șomajul tehnic, pentru perioada de după suspendarea contractului. Dar aceasta nu poate fi făcută retroactiv, ci doar din momentul în care angajatul este înștiințat cu privire la ea. Dacă ai primit înștiințarea pe 24 martie, spre exemplu, din acel moment este suspendat contractul!”.

Despre reducerile salariale…

O altă măsură luată de cluburi a fost cea a reducerilor salariale. Dacă suspendarea poate fi făcută unilateral de către club, având la bază starea de urgență, reducerile se pot face doar bilateral, deci cu acceptul angajatului. „Dacă jucătorul acceptă, se consideră că a înțeles nevoia clubului și dă o mână de ajutor la depășirea acestui moment. Nu este însă obligat să o facă! Dacă refuză, cel mai probabil, clubul îi va suspenda contractul, pe perioada stării de urgență, și va trece la planul cu intemnizația de sprijin (șomajul tehnic). La ieșirea din stare de urgență, contractul îi va intra din nou în vigoare, așa cum era el prevăzut”.

„Peste tot sunt discuții de diminuare a salariilor. În ligile inferioare și în Liga 1, fără excepție.De dat afară nu a dat nimeni, pentru că nu au cadru legal pentru acest lucru. Noi analizăm fiecare caz în parte în momentul în care li se propun acte adiționale la contract, dar nu e ceva standard. Fiecare interpretează și negociază. Fiecare club încearcă să taie cât mai mult. Jucătorii sunt îngrijorați că li se vor tăia salariile fără să fie chemați la negociere. Sunt multe cluburi care taie pur și simplu, la unii mai mult, la alții mai puțin, deci nu e nimic unitar”, a spus și Emilian Hulubei, președintele Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori din România (AFAN) pentru Liga 2.

AFAN: „Contractele de activitate sportivă sunt discriminatorii față de alte categorii de salariați. Soluția corectă: Contract de muncă special!”

De altfel, graba cluburilor de a reduce salariile și-a găsit critici din partea Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori din România (AFAN). Potrivit Liga 2, entitatea a emis un comunicat de presă prin intermediul căruia își arată nemulțumirile față de faptul că doar jucătorii au de suferit de pe urma situației în care se găsește fotbalul la momentul actual. Altfel spus, reprezentanții AFAN se așteptau ca echipele să completeze sumele primite prin Ordonanță, astfel încât acestea să egaleze sau să se apropie cât mai mult de remunerațiile din contracte.

„AFAN a solicitat încă de la începutul stării de urgență deschiderea unui proces de consultare și negociere împreună cu cluburile, cu FRF și LPF, astfel încât să se gasească o modalitate echitabilă pentru împărțirea costurilor generate de suspendarea competiției, cât și pentru a se asigura sportivilor, jucătorilor, acoperirea, într-o cât mai mare măsură, a drepturilor financiare pentru această perioadă. (…) nu au existat însă demersuri concrete (…). În urma unor discuții purtate cu Prim-Ministrul, Ludovic Orban, cât și cu Ministrul Tineretului și Sportului, Ionuț Stroe și Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, s-a identificat un anumit tip de soluții (…) A fost necesar a fi facute modificări în OUG30/2020 pentru a veni cu o soluție legală în vederea protejării celor care activează sub acoperirea contractelor de activitate sportivă, acest «mutant» juridic care a scos sportivii de sub acoperirea sistemului de securitate socială. S-a mai dovedit o dată că soluția contractului de activitate sportivă a fost una cel puțin neinspirată, discriminatorie față de alte categorii de salariați din România, soluția corectă fiind, cum recomandă de altfel și FIFA, aceea a reglementării pentru sportivi a unui contract de muncă de tip special, care să țină cont de particularitățile izvorâte din activitatea sportivă și din regulamentele sportive în vigoare”, se arată într-un comunicat AFAN emis la începutul acestei luni.

De menționat, totuși, că există cluburi care au anunțat că vor completa veniturile jucătorilor, în această perioadă, „plusând” peste suma primită din „șomaj tehnic” până la sau aproape la nivelul salariului, așa cum este el prevăzut în contract.