Pagini din Australia – partea a treia

Lucian Goian a reușit o performanță notabilă cu echipa la care este legitimat, Perth Glory, cu care s-a calificat în semifinalele competiției naționale. Mai multe despre acest meci puteți citi mai jos, prin amabilitatea lui Bogdan Dana, colaboratorul Pipetei de la Antipozi.

 

MELBOURNE CITY – PERTH GLORY 0-2
PERTH GLORY SE CALIFICĂ ÎN SEMIFINALELE HYUNDAI LEAGUE DUPĂ O VICTORIE FĂRĂ DUBII PE TERENUL LUI MELBOURNE CITY.

VEDEȚI REZUMATUL VIDEO AICI:
http://www.perthglory.com.au/video/glory-down-city-to-book-semi-final-spot/1f6wozhjkifre1mmnnmzqflocj

Reacția imediată a contului oficial de Twitter al Perth Glory nu putea sintetiza mai bine acest meci istoric încheiat cu victoria meritată pe terenul echipei cu cel mai scump lot din istoria competiției (Melbourne City).
Cred că fraza nu are nevoie de traducere (vezi linkul de mai jos): https://twitter.com/PerthGloryFC/status/856101077304827904?ref_src=twsrc%5Etfw&ref_url=http%3A%2F%2Fwww.a-league.com.au%2Farticle%2Fperth-glory-hero-dino-djulbic-on-defensive-masterclass-in-city-win%2F1nkui29vdswc1nz18egjnpzf9

Dino Djulbic and Lucian Goian were EVERYWHERE tonight – what a performance from our centre-backs! (0-2) #MCYvPER #GloryIsOurs

image
Lucian Goian câștigă încă un duel cu Tim Cahill.    Foto: getty images

Mie personal acesta mi s-a părut cel mai bun meci în deplasare jucat de Perth Glory de 11 sezoane de când urmăresc echipa locală, mai ales având în vedere că juca un meci eliminatoriu pe terenul echipei cu cel mai scump lot din istoria competiției interne din Australia (vedeți aici câteva din regulile stricte care se aplică în Hyundai A-League, competiție cu 10 echipe din care însă nu retrogradează nicio echipă).
Aici în Australia există aproape la toate sporturile, inclusiv la fotbal (mulți încă îl numesc soccer deși denumirea oficială este football) o regulă numită “salary cap” care înseamnă că există un buget limitat pentru plata salariilor jucătorilor. În afara acestei reguli, fiecare echipă poate aduce un jucător care să fie plătit separat, acesta este numit “marquee player” (Tim Cahill sau Diego Castro de exemplu,  la cele două echipe; în trecut au mai activat aici Del Pierro, Robbie Fowler, Emile Heskey, chiar și Romario pentru câteva jocuri).
Acum două sezoane chiar și Perth Glory a avut de suferit din acest motiv după ce un control financiar al FFA (Football Federation Australia) a dovedit ca Glory a încălcat această regulă, se pare că mai mult din ignoranță decât cu bună știință.
De asemena există o altă regulă care prevede că jucătorii se pot transfera gratis de la o echipă la alta în campionatul intern. Cea mai ciudată regulă este însă cea care prevede că atunci când echipa națională joacă, campionatul intern să nu se întrerupă, ceea ce afectează mult echipele care dau jucatori lotului național, chiar dacă majoritatea selecționaților nu provin din campionatul intern.

Aproape toata lumea era sigură că Glory va părăsi competiția, însă în dimineața meciului i-am spus lui Lucian la telefon (chiar el m-a sunat dupa ce i-am trimis un mesaj de încurajare) că mă aștept cel putin la aceeași diferență de scor ca în meciul de săptămâna trecută, în favoarea lui Glory (5-4 pentru Glory în meciul disputant în Duminica Paştelui, contra aceleași echipe).
Prima repriză a fost perfectă pentru Glory, au anihilat foarte bine jucătorii cheie ai adversarilor și au fost mereu prezenți în atac, cele mai multe acțiuni fiind dirijate din nou de “King Castro” (Diego Castro).
Acesta a coborât în apărare foarte des, a preluat multe mingi din jumătatea proprie, a scos din joc 2-3 jucători adverși cu mare ușurință și a furnizat pase foarte bune coechipierilor. A înscris chiar și primul gol cu un șut frumos și plasat din interiorul careului, Lucian a fost primul care a ajuns la el sa îl felicite, a vrut chiar să îl ridice în brațe!
Jucătorilor de la Melbourne City le era efectiv teamă să îl atace ca să nu fie ridiculizați prin driblinguri simple dar de mare efect și nici nu au putut să îl faulteze, asta și pentru că arbitrajul a fost extrem de corect.
Comentatorii din studioul Fox Sports- Ned Zelic, Mark Bosnich si John Kosmina, au remarcat că echipa gazdă nu a avut niciun șut pe poartă în repriza întâi, ceea ce li s-a părut inacceptabil pentru o astfel de echipă jucând pe teren propriu (în tribune se aflau Roy Hodgson care își trece acum în cont o altă experiență nereușită la Melbourne City, și Ange Postecoglu, antrenorul echipei naționale).
Lucian Goian l-a facut pe Tim Cahill să arate ca un jucător anonim, acesta a devenit nervos și chiar a avut 2 faze în care l-a lovit cu palma peste față pe jucătorul nostru, poate fără intenție. Tim a primit cartonaș galben și a avut doar o lovitură de cap în afara cadrului porții în repriza secundă.
Mă gândeam la pauză că poate Glory nu va avea experiența și rezistența necesare pentru a conserva rezultatul în repriza secundă dar temerile mele au fost cotrazise de echipa din Perth.
Au închis perfect toate culoarele spre poarta proprie, apărarea a funcționat perfect, mijlocul a fost ajutat de atacanți și a rezultat o dominare sterilă a echipei gazdă, care s-a apropiat periculos de poarta oaspeților de cel mult 3 ori. Glory a avut contraatacuri destul de bune și chiar a fost foarte aproape de majorarea scorului in două situații.
Până la urmă consider că totul s-a rezumat la un duel între doi antrenori din care Kenny Lowe (a jucat și în Premier League în 1996-1997 pentru Stoke City dar a avut grijă să își obțină și o calificare formala în Engineering pentru mai târziu, după cum mi-a spus săptămâna trecută un fost coleg de serviciu care a lucrat cu el la un proiect LNG, aici în Australia de Vest) a ieșit învingător, a știut să își motiveze jucătorii foarte bine și i-a făcut să interpreteze perfect ideile tactice concepute pentru un meci important în deplasare împotriva unei echipe mult mai bine cotate.
Toți invitații din studio erau plăcut surprinși la final, surprizele în fazele superioare ale competiției sunt întotdeauna savurate, au fost multe interviuri cu jucători si antrenori, însă tot nu s-a reusit să se scoată o declarație tranșantă de la Tim Cahill la întrebarea simplă: cum a fost posibil ca Melbourne City să nu își valorifice avantajul terenului propriu într-o finală eliminatorie contra unei echipe mai slab cotate (dar pe care până la urmă nu a reușit să o învingă deloc în 4 meciuri în acest sezon)?
Acum toți se intrebau dacă Glory ar putea să furnizeze încă o surpriză sâmbătă în următorul meci eliminatoriu pe terenul lui Sydney FC? Echipa nu mai are nimic de pierdut și statutul de “underdog” (al doilea favorit) pare că i se potrivește.
I-am trimis un mesaj de felicitare lui Lucian după meci, a răspuns imediat și a zis că vor merge direct la Sydney de la Melbourne, nu ar mai fi avut rost să revină la Perth și peste 2 zile să plece către Sydney (Perth este cel mai izolat oraș din lume care are peste un milion de locuitori, un zbor până la Sydney durează aproape 5 ore și între cele 2 orașe este o diferență de fus orar de 2 ore, în Perth nu există schimbare de la ora oficială în funcție de sezon).
Sâmbătă 29 Aprilie de la ora 5:50pm va avea loc meciul lui Perth Glory contra echipei Sydney FC pe Allianz Stadium la Sydney, așteptăm un nou meci bun al lui Perth Glory si un nou rezultat surpriză!

Dr. Bogdan Dana, Perth, Australia
24 aprilie 2017

Un gând despre „Pagini din Australia – partea a treia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s