Klopp(otul) succesului

Nu sunt neapărat fan Liverpool. Dar recunosc că îmi place de Jurgen Klopp. Echipa cormoranilor a devenit charismatică odată cu venirea neamțului ca manager, jocul lor, chiar dacă nu mereu spectaculos, este apreciat de suporteri, iar acest parcurs european compensează clasarea mai degrabă modestă din campionatul intern. Antrenorii echipelor adverse sunt intimidați de prezența impunătoare a lui Klopp în singurul spațiu tehnic (pentru mine, chestia asta reprezintă ceva incredibil, dar și inimaginabil pentru campionatul nostru!), de la cei 193 de centimetri dominând, și la propriu, și la figurat, suprafața băncilor tehnice. Iar atitudinea lui este impresionantă, mesajul pe care îl transmite echipei prin efervescența cu care trăiește fiecare secundă din meci este extrem de motivator, este unul care face jucători precum Kolo Toure să își trăiască a doua tinerețe sau pe Coutinho să lase deoparte finețurile și să alerge până la epuizare.

Meciul de aseară nu prea a avut istoric. După ocazia bunicică a spaniolilor din primele minute, a venit autogolul lui Bruno Soriano și deznodământul devenea previzibil. Pe mine m-a frapat modalitatea în care Villarreal a primit toate cele trei goluri: la primul, erau opt (!) jucători îmbrăcați în galben în propriul careu, mingea intrând în poartă deviată de căpitanul „submarinilor” din trei metri! Sturridge a marcat al doilea gol de la 10 metri în condițiile în care spaniolii creaseră o densitate de 7 jucători în apropierea propriului careu, iar la ultimul gol, marcat de Lallana din careul mic, erau din nou 6 echipieri ai Villarrealului în propria suprafață de pedeapsă. Probabil Marcelino a vrut să abordeze faza defensivă de pe poziții joase, însă asta l-a costat, pentru că Klopp a știut să profite la maxim de vulnerabilitățile adversarului.

De fiecare dată când văd la televizor câte un meci de-al lui Liverpool pe Anfield, rămân impresionat de atmosferă. Mi-am propus ca, în viitorul apropiat, să văd și să simt vibrația acelui stadion unic, asta și după ce un amic de-al meu, umblat la multe meciuri importante pe stadioane mari ale Europei, mi-a dezvăluit că Anfield a fost singurul stadion unde a văzut numai fani! Pe Nou Camp, pe Bernabeu, chiar pe Allianz Arena merg foarte mulți turiști, mulți oameni care merg la meci doar pentru brand și ca să vadă vedete. Ei bine, Liverpool are la fiecare meci stadionul plin de oameni care trăiesc pentru acea echipă, indiferent de locul din clasament, sau de numele scrise pe spatele tricourilor! Tineri, bătrâni, chiar copii, bărbați și femei cântând laolaltă celebrul imn. Klopp și compania nu vor păși niciodată singuri…

Din păcate pentru Mircea Lucescu, Sevilla s-a dovedit a fi mult prea greu de depășit. Momentul de coșmar al lui Malyshev a dus la golul rapid al lui Gameiro, Eduardo a dat speranțe prin golul egalizator, însă în a doua repriză spaniolii au rezolvat meciul. Și uite cum Primera dovedește că, la momentul actual, este regina Europei, cu o finală de Champions League madrilenă și cu o Sevilla extrem de motivată să câștige pentru a treia oară trofeul Europa League.

 

P.S. Pe 18 mai, presimt că St. Jakob-Park Stadium din Basel va fi plin de tricouri și fulare roșii. Eu nu mă voi îmbrăca în roșu dar Liverpool va fi favorita mea în finală.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s