A trecut o bună perioadă de timp în care nu am mai postat pe Pipetă, din varii motive. Spre marea mea surprindere, multe din articolele vechi sunt, în continuare, accesate, dar ceea ce m-a uimit de-a dreptul a fost faptul că am primit în ultimele zile câteva mesaje de la voi, cei care citiți și apreciați materialele de pe blog. Fiecare din acele mesaje se învârtea în jurul unei singure idei: Pipeta a prins, este urmărită, iar oamenii vor conținut. Și atunci mi-am propus ca, în măsura în care îmi va permite timpul și energia, să încerc măcar să țin acest blog viu. Vreau să subliniez încă o dată ideea de la care am plecat cu acest blog – să îl fac să fie o platformă unde să scrie oameni din fotbal pentru publicul larg. Din păcate, nu am reușit să conving multe persoane din fenomen să adere la acest mic proiect, dar cei care au scris au făcut-o bine, iar reacțiile au fost de fiecare dată pozitive.

S-au întâmplat destule în ultima lună, iar decembrie a adus și iarna în România (evidență care mai surprinde doar pe unii). Steaua continuă să șchioapete, iar evoluțiile neconvingătoare au culminat cu eliminarea din grupele Europa League, una mai mult decât accesibilă. Pe de altă parte, performanța Astrei Giurgiu poate fi calificată drept una istorică (nu îmi stă în caracter să exagerez lucrurile, însă conjunctura de la club, toate tensiunile care au fost acolo în ultimele luni, făceau ca o eventuală calificare în primăvara europeană să pară mai degrabă o utopie). Șumudică a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, că este un antrenor fenomenal pentru fotbalul românesc actual, a reușit să capaciteze un grup de jucători care la un moment dat părea să își fi pierdut busola, iar rezultatele din EL contrabalansează argumentat traseul slab din campionat. Însă și în competiția internă, lucrurile pot fi remediate, play-off-ul nu este un obiectiv pierdut, însă pentru asta, e nevoie de o strategie inteligentă în această pauză competițională. Personal, sper ca telenovela „Șumi la turci” să nu aibă o parte a doua în această iarnă, pentru că Marius Șumudică (omul adulat de puțini, hulit de cei mai mulți) este cel mai în măsură să facă din acest sezon unul de pus în ramă pentru echipa giurgiuveană. Încă unul!

Dar ce ziceți de Popa? Cum care?? Ionuț, cu deja celebra mustăcioară, a reușit să facă din ACS Poli Timișoara o echipă mai mult decât incomodă pentru restul combatantelor în teatrul Ligii 1. Știu, pare un pic ridicol să spun asta despre o echipă care a făcut doar 22 de puncte și are, alături de ASA Tîrgu-Mureș, cea mai slabă defensivă din campionat, însă când te trezești în prima ligă cu doar două zile înainte de startul competiției, și cu toate astea, reușești să bați Astra, Viitorul (chiar de două ori, dacă socotim și Cupa Ligii), să faci egal cu CFR Cluj, să o chinui groaznic pe Dinamo și, pe lângă toate astea, să te califici în sferturile Cupei României, înseamnă că poți fi catalogată ca fiind o echipă-surpriză. Iar declarațiile savuroase ale lui Ionuț Popa nu pot eclipsa unele rezultate surprinzătoare pe care le-a înregistrat echipa pe care o conduce.

Este adevărat, mai avem o etapă până când se va întrerupe campionatul pentru pauza de iarnă. Cu toate astea, îndrăznesc să anticipez un pic și să spun că Viitorul va fi echipa care va trece în 2017 fiind pe primul loc în ierarhie. Pentru mine, nu e nimic surprinzător, chiar dacă sunt voci care afirmă că echipa lui Hagi beneficiază doar conjunctural de această poziție, mai ales prin prisma faptului că Steaua lui Reghe este într-un recul evident. E adevărat, urmează play-off-ul la primăvară, dar sunt convins că Regele a învățat din experiența nefericită de anul trecut, când mânjii lui au fost fără suflu în mini-campionatul celor mai bune 6 echipe ale sezonului trecut. Va fi, totuși, o iarnă interesantă, pentru că se vehiculează sume interesante pentru transferul câtorva jucători de la Viitorul, iar regula lui Hagi este ca jucătorii plecați să fie înlocuiți de cei tineri, din Academie, ceea ce va duce cu siguranță la o slăbire a lotului, dacă nu din punct de vedere valoric, sigur în ceea ce privește experiența, capitol la care o echipă tânără, precum Viitorul, suferă din plin. Una peste alta, Hagi demonstrează an după an că este cel mai capabil om de fotbal din România, atât ca antrenor, dar mai ales ca manager! Chapeau bas!

După cum spuneam mai sus, s-au întâmplat multe în ultima perioadă în fotbalul românesc. Dar cel mai important eveniment din ultima perioadă, chiar și pentru fotbal în special, a fost procesul electoral al alegerii parlamentarilor pentru următorii 4 ani. De ce zic că e important pentru fotbal? Pentru că sper ca măcar unul dintre cei care se vor instala confortabil în fotoliile de la Senat sau Camera Deputaților să realizeze că fotbalul românesc este într-un declin vizibil, iar o însănătoșire a fenomenului nu poate fi realizată decât prin impementarea unei legi care să sprijine fotbalul. Pentru că fotbalul este un fenomen social, fotbalul este consumat (încă) pe o scară destul de largă de către publicul din România, public care nu a renunțat să spere la fotbal de calitate, fie el de liga 1 sau de ligi inferiore. Știu, o să îmi spuneți că țara asta nu are școli, nu are spitale… Dar trebuie să ne gândim că sportul este cel care ne menține copiii sănătoși, sportul este cel mai bun ambasador al țării, sportul este cel care a adus atâtea satisfacții acestei țări, prin Nadia, prin Ilie Năstase, prin Hagi, prin Halep, prin Cristina Neagu și atâția alții! O lege a sportului în general, prin care să fie mențiuni clare către fotbal (știu, aici sunt subiectiv, însă este un lucru demonstrat că fotbalul are cei mai mulți sportivi legitimați în țară!) ar putea însemna un început. Un început de care să ne agățăm și care să ne readucă motivația de a munci cu entuziasm…