Duminică s-a tras cortina peste sezonul oficial 2015-2016, odată cu returul meciului de baraj dintre UTA Bătrâna Doamnă și FC Voluntari. Nu voi face aici o analiză a meciului (cu toate astea, trebuie să îi felicit pe cei de la UTA, au fost admirabili, în frunte cu Roli Nagy!), nici măcar a acestui sistem deficitar de stabilire a ultimei participante în sezonul viitor al primului eșalon, au fost destule voci care au criticat  sistemul respectiv, la fel cum sunt multe voci care nu sunt de acord cu o singură serie din sezonul viitor al ligii a doua. Dar trebuie să subliniez câteva aspecte legate de caracteristicile generale ale fotbalului românesc din momentul actual, unul aflat într-o reformă continuă, cu reguli care se schimbă de la an la an și cu un sistem competițional care își caută consolidarea .

Imaginile de ieri, de pe stadionul Motorul din Arad, cu jucătorii ambelor echipe încercând să elimine uriașele bălți cu ajutorul prosoapelor de care ar fi trebuit să se folosească după dușul de la vestiare, probabil că au făcut deja înconjurul Europei. Chiar Cristi Balaj, seniorul arbitrilor români în activitate, s-a implicat în acțiunea de a face suprafața de joc cât de cât practicabilă. Discordanța între infrastructura celor două echipe este evidentă, iar aici trebuie să păstrăm analogia eșalonului cu reprezentantele lor. Cu mici excepții (Clinceni, Tărlungeni, Mioveni, chiar Berceni, care din păcate, nu va lua startul în noul sezon pentru că noul primar refuză finanțarea…), echipele de liga a doua suferă enorm din lipsa infrastructurii, fiind nevoite să joace pe stadioane care nu îndeplinesc niște criterii normale, firești pentru performanță, în timp ce, la liga 1 găsim baze de pregătire moderne, chiar noi (cum e cazul FC Voluntari, reveniți de curând la propria bază, unde și stadionul a fost adus la standardele LPF). Dacă adăugăm și problema financiară (nu e cazul să reamintesc sumele încasate din drepturile tv de echipele din prima ligă și de cele din liga a doua, diferența este uriașă!) atunci putem spune fără să ne fie teamă că între primele două eșaloane este o adevărată prăpastie cu balauri! Nu e de mirare că au promovat direct două foste prim-divizionare, însă și aceste echipe sunt obligate să investească serios în lotul de jucători ca să reușească să se ridice la nivelul valoric al ligii întâi. Dacă potul drepturilor tv asigură mare parte din bugetul echipelor de liga întâi, la liga a doua echipele mor pe capete… FC Brașov, Farul, U Cluj și Petrolul sunt pândite de faliment, Gloria Buzău este în moarte clinică după scandalul dovedit al meciurilor aranjate, pe lângă ACS Berceni, FCM Baia-Mare și chiar Dacia Unirea Brăila se confruntă cu probleme financiare serioase, iar participarea lor în următorul sezon este pusă sub semnul întrebării. Oțelul Galați, Ceahlăul Piatra-Neamț au murit deja…Rămâne să vedem câte echipe se vor înscrie la startul ligii a doua, pentru că, în acest caz, nu e valabilă sintagma „timpul le rezolvă pe toate”.

Uitându-ne un pic mai departe, diferențele de toate felurile, dar mai ales din punct de vedere valoric, se adâncesc. Personal, chiar mă bucur că au reușit să promoveze de la liga a treia echipe destul de stabile, cu condiții bune chiar și pentru eșalonul secund (Juventus București, Luceafărul Oradea, ASU Poli Timișoara). Chiar sunt curios să văd cum se va descurca echipa suporterilor timișoreni, venită după două promovări succesive. Cu toate astea, cu cât mergem mai jos, cu atât problemele sunt mai mari. Un sistem fotbalistic nu are cum să fie sănătos și eficient dacă piramida valorică are decalaje atât de mari între trepte, iar investițiile se duc preponderent către vârf.

Au trecut alegerile locale…Promisiunile au fost multe, ca de obicei, toți aspiranții la câte un fotoliu de edil aveau soluții în campanie. Din păcate, puțini dintre ei realizează că fotbalul este un sport de masă, un fenomen social, care poate aduce imagine și satisfacție comunității. Și nu, nu e nevoie să se sacrifice banii pentru spitale sau școli în detrimentul fotbalului! Sunt atâtea modalități de a sprijini fenomenul, iar cel mai simplu este de a dezvolta infrastructura sportivă prin fonduri europene. Totul este să se vrea…